Chiar dacă, la început, mă arătam neputincios în a găsi măcar o sugestie pentru coperta cărţii mele, după îndelungi perindări pe siturile pictorilor contemporani, am descoperit o pictură care se potriveşte perfect
Oraşului meu. Asta părea a fi cea mai dificilă etapă. Aşa am crezut. Până când graficianul editurii m-a sfătuit să cer acordul pictorului. Simplu, nu? Am trimis un e-mail şi am aşteptat. Răspunsul a venit după o săptămână, şi a fost negativ. Tipul îşi justifica NU-ul prin aceea că e foarte cunoscut în State şi că e obişnuit să primească onorarii substanţiale şi constante. Dacă am văzut că TE ROG-ul nu e suficient, am schimbat strategia: i-am scris că, deşi o fi el cunoscut în State, în România numele lui este obscur, iar folosirea picturii sale pe coperta
Oraşului ar schimba situaţia asta. În fine, tocmai am primit un e-mail în care, nu doar că îşi dă acordul (punctând că, într-adevăr, pare o bună ocazie de a se face cunoscut şi în alte ţări), dar promite că-mi va trimite o imagine superioară calitativ celei găsite de mine pe internet. Nu voi dezvălui numele pictorului sau a picturii în cauză. Menţionez doar că tipul e din San Francisco, şi e un american de origine asiatică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu